Cuprins de o durere ce ma macina mereu
Caut o putere inlauntrul meu
Vreau sa merg mai departe vreau sa lupt
E parca mult prea greu…
Asa de mult as vrea sa fiu
Ce altii nici nu vor sa fie
S-aduc o raza de sperantza
Sa umplu lumea de iubire
De multe ori in viatza mea
Sunt lucruri care dor…
Chiar si prin lacrimi de durere
Eu Zbor…
Vreau mai mult din tine
Asculta-ma te rog…
Nu merit numele de fiu
Primeste-ma ca rob…
Vreau mai mult din tine
M-am saturat de firmituri
Vreau sa te cunosc mai mult
Sa vad ale tale minuni
Vreau mai mult din tine
Vreau s-aud cum imi vorbesti
vreau sa inteleg de ce-
De ce-ai ales sa ma iubesi…?
Vreau mai mult din Tine
Sa pot mai mult oferii
Sa nu urasc ci sa invat
Mereu in viata a iubii
Vreau mai mult din Tine
Sa simt mangaierea ta
Cand lumea din jur ma raneste
Sa rabd in iubirea ta
Vreau mai mult din Tine
Caci numai Tu poti da
Vietii mele culoare
Cand stau in prezenta Ta
Si trece timpul si trec si eu
Si stau si ma gandesc retras
Ieri a trecut si astazi trece
Si maine-I ultimul meu ceas
Si trece timpul si trec eu
Si-ncerc sa il opresc in loc
Dar la momente ce-au trecut
In veci nu pot sa ma intorc
Si trece timpul tot mereu
Si tot cu vremea trec si eu
Dar chiar de trupul meu se duce
Ramane viu sufletul meu
Si trece timpul si trec eu
Si stau din nou si ma gandesc
Dac-am facut ce-a trebuit
De-a meritat ca sa traiesc
Si trece timpul si treci tu
Ia stai si te gandeste-un pic
Ca ieri a fost si astazi este
Dar maine ramane…nimic
10.09.2008,2:00am
De ce sa plangi in fata unei lumi care nu te intelege? Ti-e greu poate uneori.. lumea e rea e rece e crud tot ce tine de ea… Poate ai incercat sa te incalzesti… ai incercat sa te schimbi si ai facut o gramada de promisiuni “De anul asta… De azi incolo…” si au fost numai vorbe… Cel ce te intelege si te iubeste asa cum esti,cel ce iti da putere si crede in potentialul tau e Isus… vino la Isus…
Vino la Isus…
Cu barca pe valuri…
Cu barca pe valuri vaslesc mereu
Si vantul e greu,furtuna e rea
Dar stiu,esti cu mine,Dumnezeu
Cu tine trec incercarea …
Cu barca pe valuri eu stau si astept
Din cer sa primesc indurare
Si nu vreau nimica sa mai primesc,
Decat a Ta alinare…
Cu Barca pe valuri eu lupt pentru cer
Nu vreau o alta fericire …
Cum oare as putea ca sa renunt
Pentr-un nimic..la nemurire?
Cu barca pe valuri vaslesc
Dar stiu ajunge-voi la mal
Si am sa gust din fericire
Si voi uita ce-a fost Amar
Chiar daca aici este durere
Si gusti si tu ce e amar
Te-asteapta Dumnezeu in ceruri
Cu dragostea-I fara hotar
Vasleste catre mal…
Ma uitam azi la televizor din intamplare si am ramas socata de statisticile pe care le-am auzit referitoare la droguri.150.000 de oameni,cu preponderenta tineri sunt dependenti de droguri in tara noastra.Desigur acestea sunt doar statistici… numarul real e mult mai mare.Oameni care mor incet si lumea mai degraba ii ocoleste…
“O prietena mi-a dat o doza de cannabis… mi-a placut senzatia… la scurt timp am ajuns la drogurile injectabile.Am dureri mari in fiecare dimineata.pt mine deja expresia –vreau sa mor- e deja parte din vocabularul meu zilnic.Prietenii m-au parasit din cauza faptului ca ma drogam iar acum pt fiecare clipa de placere platesc cu viata mea…”sunt cuvintele unei tinere fete… Una din putinele personae care isi recunosc starea si una din victimele enorm de numeroase pe care le-a facut drogurile in special in ultima vreme.
Dumnezeu ii iubeste lafel de mult si pe ei ca si pe tine… Daca il iubesti pe Dumnezeu ar trebui sa te doara de ceea ce se intampla… si sa actionezi intr-un fel…
Daca nu te intereseaza… intreaba-te daca nu ai cumva o problema in relatia ta cu Dumnezeu…
Ei au nevoie de ajutor…Daca nu poti face altceva roaga-te pt ei si ca Domnul sa ridice oameni care sa faca ceva!
Nu sta de-o parte…
Fii o mana intinsa!
Fii un sprijin!
De-atatea ori…
De-atatea ori noi nu-ntelegem
Ca-n lume suntem calatori
Ca nu traim pe veci aici
Ca suntem numai trecatori
De-a atatea ori noi ne legam
De lucruri care trec mereu
In loc sa ne legam cu totul
De ceruri si de Dumnezeu
De-atatea ori calatorind
Vrem lucrurile care pier
Si incetam sa mai privim
Cu-acelasi dor aprins spre cer
De-atatea ori noi preferam
Placerea scurta de pacat
Si renuntam la fericirea
Din cer cu marele-mparat
De-atatea ori ne multumeste
O fericire falsa…firmituri in maini
Si noi uitam ca Domnul este
Proprietarul fabricii de paini
De-atatea ori noi nu luptam
Pe cat ar trebui de mult
Si ne lasam purtati de valuri
Spre un intunecat tinut
De-atatea ori nu intelegem
Noi cat suntem de trecatori
Ca poate de am intelege
Am fi mult mai ascultatori…
21 iunie 2008
O perioada indelungata de timp nu am inteles profound ceea ce inseamna sa fii un om credincios.Azi vreau sa abordez o tema dificila pt noi toti si anume,ingrijorarea…
Chiar ieri am intalnit o fetita de 12 ani care incepea sa planga ca o sa isi pice bacul…am ramas practic uimita de stadiul in care a ajuns ingrijorarea…
Traim intr-o lume a stresului si a ingrijorarilor… Avem impresia ca Dumnezeu e de 2 centimetri si nu e in stare sa se ocupe de problemele noastre… Ne ingrijoram ne stresam si iar ne ingrijoram.Sensul profund al cuvantului credincios se refera la a te increde 100% in Dumnezeu…
Ceea ce nu intelegem noi de multe ori e ca atunci cand ne ingrijoram ii subestimam lui Dumnezeu puterile.Lui Dumnezeu nu ii place sa fie subestimat…Eu cred ca El zambeste cand avem curajul sa ii cerem lucruri mari…
Ai un Dumnezeu MARE! Nu te ingrijora…Esti pe maini bune!
Indrasneste sa apelezi la Dumnezeu… in fiecare zi si in fiecare moment!
Chiar daca…
Chiar daca singur m-ai lasa la margine de lume
Eu nu vreau sa te parasesc
Chiar si cand suferinta-mi va fi mare
Ajuta-ma sa pot sa te iubesc
Chiar daca lacrimile-mi curg pe fata
In Tine am putere sa zambesc
Cand viata-mi e lipsita de speranta
Tu da-mi putere sa traiesc
Chiar dac-ar fi sa cad in deznadejde
Doamne…sa nu ma parasesti!
Ci tu ridica-ma de jos,
Si spune-mi iar ca ma iubesti…
Acum ceva timp am auzit despre un baietel care vroia sa atinga cerul.Avea in fata casei lui un deal destul de inalt si a crezut de la inceput ca in acel loc se uneste cerul cu pamantul,nestiind ce e aia linia orizontului… Intr-o zi,fara sa spuna nimanui, si-a luat inima in dinti,rucsacul in care avea ceva de mancare,si a pornit”sa atinga cerul”…
Dupa aproximativ doua ore se afla in varful dealului din fata casei.. si in mod absolut ciudat pt el…cerul nu era acolo…A observat insa dupa acest deal un altul mai mare… Dupa inca vreo 3 ore ajunsese in varful celuilalt deal.. si cerul nu era nici acolo.Se simtea dezamagit.Toata viata lui si-a dorit sa urce dealul crezand ca va atinge cerul.
Si-a dat seama ca totul e o iluzie si s-a gandit sa se intoarca acasa.. unde parintii il asteptau ingrijorati.. fusese plecat toata ziua…degeaba…
De ce v-am spus aceasta ilustratie.. pt ca de multe ori si noi,oamenii mari,facem lafel…Cei mai multi nu isi petrec doar o zi sau un an ci toata viata alergand dupa iluzii in cautarea cerului,in cautarea fericirii…Au dealuri inalte in fara casei…idealuri,vise… si au impresia ca implinirea lor le va aduce fericirea .Dar constata dezamagiti cand ajung in varful dealului ca cerul nu e acolo.. si alearga spre munti mai mari…Cel mai cunoscut munte al sufletelor neimplinite este Muntele averii… Dar cerul nu e nici macar acolo.. in varful muntelui..
Poate strigi si tu “vreau sa ating cerul!”
Stand in palma lui Dumnezeu cerul e-n tine!
Cerul e-n noi!
